Candidata din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, și-a exercitat dreptul la vot. Actuala președintă a țării a mers să voteze singură, la o secție de vot din Chișinău.
Scrutinul prezidențial și pentru referendum din Republica Moldova poate fi considerat valid. La ora 15:00, la urnele de vot s-au prezentat peste 36% din numărul total de cetățeni cu drept de vot.
Șase cazuri de influențare a votului din Republica Moldova au fost constatate, duminică, până la ora 14.00, de misiunea de observare Promo-LEX. Două dintre acestea s-au întâmplat la secțiile de vot din Federația Rusă, iar altele în stânga Nistrului. Cazurile au fost comunicate de observatori și urmează să fie analizate, informează agora.md.
„Ministerul Afacerilor Externe informează că secțiile de votare din Federația Rusă s-au deschis la ora locală 07.00 și funcționează în regim normal”. În felul acesta au comentat autoritățile de la Chișinău informațiile apărute în presa rusă, potrivit cărora la cele două secții de votare din Rusia s-ar fi format cozi imense.
Peste 100.000 de cetățeni ai Republicii Moldova și-au exercitat deja dreptul la vot, pe teritoriul țării, în cadrul celor două scrutine, în primele două ore de la deschiderea urnelor. Aceștia urmează să-și aleagă viitorul președinte, dar și să decidă dacă vor modificarea Constituției în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Alegătorii din Republica Moldova se îndreaptă duminică spre urne pentru a vota în cadrul unui referendum care va stabili dacă țara ar trebui să își înscrie aspirațiile europene în Constituție. Sondajele actuale indică o majoritate fragilă în favoarea schimbării, dar diverse provocări - inclusiv dezinformarea rusă și repercusiunile economice ale invaziei la scară largă a Ucrainei - înseamnă că rezultatele sunt departe de a fi sigure. Așadar, ar fi posibil ca alegătorii din Moldova să-i surprindă pe cei care le urmăresc referendumul, așa cum au făcut-o alegătorii britanici în 2016? se întreabă, într-un articol de opinie publicat de POLITICO, Benton Coblentz, membru al Proiectului Truman de Securitate Națională și candidat la un master în administrație publică la Princeton School of Public and International Affairs.
Câinii de urmă de la Aeroportul Chișinău au muncit din greu în ultimele luni, căutând bani care ar putea fi dovezi ale ingerinței Rusiei în politica moldovenească, relatează BBC.
Peste 3,3 milioane de moldoveni sunt așteptați la secțiile de vot, duminică. Aceștia urmează să-și aleagă viitorul președinte, dar și să decidă dacă vor modificarea Constituției în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova din 2020, a devenit unul dintre cei mai admirați lideri din această zonă a Europei de Est, cândva guvernată direct sau puternic controlată de Uniunea Sovietică. Dacă, așa cum se preconizează în sondajele de opinie, va câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie și se va impune în turul al doilea din 3 noiembrie, își va consolida reputația de reformator rar, care s-a dovedit capabil să învingă sistemul post-sovietic mult prea comun de corupție extremă condusă de oligarhi, comentează The Economist.
Moldovenii sunt chemați duminică să decidă dacă aderarea la UE ar trebui să fie considerată un obiectiv strategic în Constituția țării, o măsură care ar îndepărta și mai mult fosta republică sovietică de Rusia din punct de vedere politic. Referendumul privind UE coincide cu alegerile prezidențiale din Moldova, unde liderul pro-occidental al țării, Maia Sandu, candidează pentru un al doilea mandat împotriva unui grup de candidați, în majoritate pro-Kremlin. Ambele scrutine au loc pe fondul amestecului Rusiei, spun autoritățile, care au prezentat inclusiv dovezi de cumpărare de voturi, dezinformare și încercări de destabilizare, chiar dacă Moscova a negat acuzațiile.